„The Electric State”, inspirat din albumul ilustrat al lui Simon Stålenhag, aduce o Americă retrofuturistă în care tehnologia prăbușită devine decor pentru o călătorie tandră. O adolescentă pornește la drum cu un robot masiv, iar lumea din jurul lor arată ca un viitor care a luat-o pe arătură: drone ruginite, reclame stinse, sisteme uriașe lăsate în paragină. Tonul e paradoxal: cald și „feel-good”, dar așezat într-o distopie care îți amintește constant că ceva s-a rupt în societate
Mesajul nu urlă, ci se insinuează: oamenii se agață de obiecte, de amintiri, de legături mici. Vizual, filmul merge pe contrastul dintre peisaje imense și intimitatea prieteniei. E genul de producție pe care o urmărești pentru vibe, nu pentru răsturnări spectaculoase. Și când se termină, te trezești că vrei să-ți suni un prieten vechi.